♥
Mi-e dor de tine, tati,
Acum de sărbători.
E-un gol adânc ce doare
Și mulți, prea mulți fiori.
♥
Sunt patru luni în care
Am strâns atâta dor,
C-aș vrea ca prin colind
Să-l urc până la nori.
♥
În colț de ochi îmi șade
O lacrimă prea grea.
Durerea-i foarte mare,
Topește fulgi de nea.
♥
Zăpada ce se-așterne,
Mă arde în priviri,
Căci mi-amintește-ndată
De ochii tăi senini.
♥
E bine pentru tine,
Acolo unde ești.
Dar îmi lipsești aici,
Căci nu ne mai zâmbești.
♥
Mi-e dor de tonul vocii
Ce pare-acum uitat.
Dar n-am să uit vreodată
Că mult te-ai mai rugat.
♥
Iubeai pe toți din juru-ți
Și nu mai conteneai
Să ierți și să nu judeci,
Deși tu sufereai.
♥
Și-atunci mi-ai spus că viața
Nu este-ntâmplătoare.
Că Dumnezeu nu lasă
Nimic la întâmplare.
♥
Și-am strâns povețe multe,
Valori de nedescris.
De-aș știi ca e posibil
Aș cere înc-un bis.
♥
Îns-ai plecat neluându-ți
Rămas bun de la noi.
C-ai vrut să crezi că poate
Vei mai veni-napoi.
♥
Dar nu te-ai mai întors
Decât fără suflare.
Căci ai dus pân’ la capăt
O dreaptă alergare.
♥
Și-acum, de sărbători,
Mă uit spre cer, să știi:
De patru luni, în slavă,
Colinzi cu îngerii.
♥
22 Decembrie 2017, ora 4:30
sursa imagine: http://upliftconnect.com
A glimpse of heaven 