Recenzie: „Dragoste din cenușă” – Mesu Andrews

60249021_899452950394262_6349562183050854400_n

Titlul: Dragoste din cenușă

Autoare: Mesu Andrews

Editura: KERIGMA, Oradea

Număr de pagini: 341

  • “În Dragoste din cenușă, Mesu Andrews pornește de la narațiunea biblică a unei mari tragedii și împletește cu măiestrie frumusețea și iubirea în mijlocul pierderii. Povestea lui Iov adusă cu însuflețire la viață!”

                       –      Jill Eileen Smith, autoarea bestseller-urilor Mical si Batșeba

  • “In Dragoste din cenușă, Mesu Andrews dă viață, cu multă măiestrie, istoriei lui Iov din Vechiul Testament. Pe paginile cărții, ea ne vorbește despre devotamentul și credincioșia lui Iov față de învățăturile lui El Șadai. Apoi ne arată într-un mod creativ cum sunt demonstrate aceste principii în interacțiunea lui cu Dina. Vei fi mișcat până a lacrimi văzând cum personajele reflectă tainicul rol pe care suferința îl joacă în credința noastră. Dacă îți plac poveștile în care o intrigă puternică se împletește cu pasiunea romantică și cu adevărul biblic, ctește această carte!”

                     –      Carol Kent, vorbitoare și autoare a Between a Rock and a Grace Place

Cartea a fost scrisă în original în engleză, sub titlul „Love Amid the Ashes” în Michigan, SUA, intrând sub copyright în 2011. In limba română, a fost tradusă de Simona Mereu, pentru KERIGMA Beletristic în 2014.

Este o carte scrisă în trei părți. Partea I cuprinde primele douăsprezece capitole, în care facem cunoștintă cu Dina și cu Iov, și ne sunt prezentate plecarea ei din Canaan înspre Uț, și viața lui Iov până la pierderea tuturor posesiunilor și pierderea celor șapte copii ai lui. De asemenea, transformarea lui din cel mai de vază om al Răsăritului, într-unul care a ajuns de ocară față de toți cei care îl priveau.

Partea a doua cuprinde capitolele treisprezece până la douazeci și trei și ni-l înfățisează pe Iov, în toată suferința lui și descrie toate etapele prin care a trecut, ajungând până acolo, încât, să îl tragă la răspundere pe Dumnezeu. Dar vom fi părtași la refacerea lui, atât fizică cât și spirituală.

In ultima parte, ultimele două capitole, ne este zugrăvită promisiunea lui Dumnezeu de a-l binecuvânta pe Iov și de a-l îmbogați. Dumnezeu i-a dat înapoi mai mult decât pierduse.

Legându-mă, acum, de importanța temei abordate, voi face referire la nota autoarei. Deoarece romanul cuprinde o poveste altfel decât o găsim scrisă în Biblie, s-ar putea ca mulți să fie sceptici. De aceea, autoarea și-a justificat alegerea astfel încât să fie înțeleasă de cititori.

„A fost o plăcere și un privilegiu pentru mine să descopăr comori ascunse și să meșteșugesc o poveste care zăpăcește, înfioară și provoacă la deschiderea Bibliei. Unii mă întreabă cum de pot scrie ficțiune biblică când Cuvântul lui Dumnezeu este Adevărul. Nădejdea mea este ca, prin următoarea ilustrație, să vă ajut să înțelegeți mai bine ficțiunea biblică.

V-ați scos vreodată pantalonii de trening din sertar și ați observat că elasticul a ieșit din talie? Ei bine, anevoioasa sarcină de a vârî elasticul acela înapoi în betelie seamănă întrucâtva cu scrierea ficțiunii biblice. Betelia întruchipează Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu – ea rămâne aceeași, neschimbată. Faptele istorice evazive și firul flexibil al intrigii sunt precum elasticul pe care scriitorul trebuie să-l treacă prin Scriptură pentru a pune cap la cap povestea. […]”

Tot în nota autoarei, aceasta ne spune cum a studiat și pe baza căror materiale își susține scrierea acestei cărți.

Cartea aceasta ocupă un loc înalt în rândul literaturii creștine, deoarece are la bază povestea lui Iov din Biblie, din cartea care îi poartă numele.

Unora li se poate părea o poveste învechită, din perioada faraonilor, un moment din istorie care nu se poate adapta la viața noastră reală. Insă, este o carte care tratează un subiect care nu ne place: suferința și felul în care alegem să o abordăm. Este o carte care rămâne actuală, indiferent câți ani au trecut de la istorisirea biblică și câți vor mai trece, deoarece suferința face parte din viață.

Nu pot compara momentan aceasta carte cu alte cărți scrise de Mesu Andrews, însă, vă pot spune că este cartea ei de debut, iar pentru mine este o carte care a întrețesut o poveste, pe care de azi înainte o văd altfel și mă ajută să înțeleg Cartea Iov într-un cu totul alt mod.

Cartea începe cu un arbore genealogic, ajutându-ne să înțelegem relațiile personajelor și legătura lor cu patriarhii Vechiului Testament.

Fiecare capitol începe cu o trimitere biblică din cartea lui Iov sau cartea Geneza. (Citind cartea veți descoperi legătura dintre cele doua cărți ale Bibliei).

„Când Isaac, bunicul ei mult iubit, moare, Dina trebuie să dea curs ultimei porunci a acestuia: să călătorească în ținutul de baștină al lui Iov și să se mărite cu fiul lui. Dupa ce lumea lui Iov se prăbușește, Dina se simte atrasă de acest mare bărbat, ajuns acum umil. Ce va risca dacă luptă pentru supraviețuirea lui?”

Pe când toți o considerau necurată și vinovată pentru moartea prințului Sihem și a celor din cetatea care îi purta numele, doar Iov o consideră „o perlă de mare preț„. Dina are 35 de ani când pleacă cu Iov înspre cetatea Uț, pentru a deveni soția fiului său, Enon. Drumul pe care îl face ea, devine un drum inițiatic. Fiind fată și purtând în spate povara cuvintelor celor din jur, neavând pe nimeni să o învețe, aceasta se consideră și ea, la rândul ei, de neprețuit. Insă Iov îi vorbește despre Iahve și îi arată că în ochii lui Dumnezeu ea poate fi curată, iar Iov aduce o jertfă pentru iertarea păcatelor ei.  Luptă cu vina care i-a fost atribuită și de fiecare dată când este înjosită, ea tinde să se închidă în ea. Dar acum trebuie să învețe să accepte iertarea care îi este oferită.

Ajungând în Uț, Iov trece, în câteva ore, de la cel mai respectat om din cetate, de la cel mai bogat om, la rușinea cetății. Haldeenii și saabenii îi omoară slujitorii și îi fură toate animalele. Și ca și când asta nu ar fi îndeajuns, un vânt puternic suflă și casa în care copiii lui erau cu adunați și petreceau, se prăbușește peste ei, omorându-i pe toți șapte.

Citind această carte veți descoperi fiecare detaliu și de asemenea, personaje care luptă împotriva lui Iov, chiar și în momentul în care acesta nu mai are nimic.

Insă Dina, știind deja ce înseamnă suferința, devine prietena lui Iov și a lui Sitis, soția acestuia și le este alături prin toată această durere. Chiar și atunci când prietenii lui vin la el și îl judecă, considerându-l vinovat pentru tot ceea ce i se intâmplă, Dina, alături de slujitoarea ei și de Aban, îi rămâne alături. In toată această suferință, credința Dinei crește și avându-l pe Iov ca mentor, devine și ea atentă la vorbele lui. Un alt personaj, care l-a avut pe Iov ca mentor, ca învățător, a fost Elihu. Iar atunci când Iov vorbește aprins împotriva acțiunilor lui Dumnezeu și se ceartă cu Cel Atotputernic, Elihu îl oprește și îl mustră.  Urmează o parte plină de conținut, în care Dumnezeu decide să îi vorbească și să îl facă conștient de prezența Lui.

Iar despre partea a III-a nu voi scrie nimic. Vă las să descoperiți în ultimele două capitole, cum decide Dumnezeu să îl binecuvânteze pe Iov și să îi dea înapoi mai mult decât a pierdut, mai mult decât ar fi știut el să ceară.

Citate care mi-au plăcut:

” …, bunicul spusese că pântecele ei avea să fie <grădina făgăduinței> prin care urmașii lui Esau puteau să-și primească partea din binecuvântarea legământului pe care Iacov o furase prin înșelaciune. „

„Viața ta este precum acest vas frumos, făcut zob. Tocmai a fost sfărâmat și urmează să faci parte și fiului jupânului Iov de mireasma plăcută ce a fost zăvorâtă în adâncul inimii tale.”

„O, Dina, când cunoști căile lui El Șadai, ai întotdeauna speranța, ai întotdeauna răspunsuri la întrebările tale.”

„In pofida a toate, Iov se încredea în priceperea desăvârșită a lui El-Elyon și în căile Sale perfecte. Cum putea cineva trăi așa, cu o asemenea credință, cu o încredere atât de neclintită?”

„Cu câteva nopți în urmă, o învățase dragostea și iertarea lui El Șadai. Astă-seară, îi arătase suveranitatea lui Iahve și că răspunsul omului trebuia să fie întotdeauna unul de încredere și laudă. Nu era sigură că putea accepta voia lui Dumnezeu fără crâcnire, dar va încerca să urmeze pilda lui Iov. „

„Rostea numele lui Iahve, pe care le învățase de la bunicul Isaac: El Șadai, Dumnezeul Atotputernic; El-Elyon, Dumnezeul Cel Preaînalt; El-Roi, Dumnezeul care vede; Iehova Iire, Dumnezeul care poartă de grijă… Timpul nu mai avea înțeles. Sunetele deveniră un ecou îndepărtat. Nu mai simțea decât o căldură și o pace pe care nu le mai cunoscuse până atunci.”

„Nu știu de ce copiii noștri nu mai sunt și de ce averea ne-a fost distrusă, dar știu că poruncile lui El Șadai nu sunt absurde. Căile Lui sunt căile unui Dumnezeu atoatecunoscător și neprihanit. Doar pentru că noi nu le înțelegem, nu înseamnă că ele nu au valoare. Doar pentru că noi nu-L întelegem, nu înseamnă că nu ne putem închina Lui.”

„Iți mulțumesc, El Șadai, pentru că ne faci una în amintiri și pentru că mă înveți cum să iubesc și fără să cunosc toate răspunsurile.”

„Lacrimile tale sunt arderea ta de tot, Iov.” … „Lacrimile lui Iov ard ca focul. El le oferă lui El Șadai, cu durere și pocăință. Nu sunt oare lacrimile lui mai costisitoare decât arderea unui animal care nu-i aduce nicio durere personală?”

„Iertarea este ca un măslin, stăpână. Odată ce prinde rădăcini, va crește și este greu de ucis.”

„Ințelepciunea este ascunsă, Aban. Oamenii au scotocit cavernele din străfundurile pământului și au găsit fier, aur și argint dar înțelepciunea nu era acolo. Ea nu se găsește în adâncimile mărilor și nu poate fi cumpărată cu aur din Ofir sau cu topaz din Cuș, țara de baștină a Nogahlei. … Nici măcar pieirea și moartea nu știu unde se află înțelepciunea. Numai El Șadai pricepe calea într-acolo. ‘Frica de Domnul’ – aceasta este înțelepciunea și ferirea de rău este pricepere.”

„Atunci când El Șadai te binecuvântează, nimeni nu-ți poate fura binecuvântarea – în afară de tine.”

„El Șadai Își poate face lucrarea în orice împrejurare, stă. … Este ușor să ne amintim acest adevăr când viața este ușoară, dar trebuie sa ni-l aducem aminte una alteia când viața devine grea.”

Citind deja de două ori Biblia, deci inclusiv Cartea Iov, mi-a plăcut enorm această carte, deoarece m-a ajutat să îl văd pe Iov ca pe un om simplu, cu dorințe, gânduri, nevoi ca oricare alt om. L-am văzut ca pe un om respectabil, care se bucură de rangul pe care îl are. L-am văzut pe omul Iov, care îl iubește pe Dumnezeu și care insuflă în copiii lui această cunoaștere a lui Dumnezeu, într-o lume nebună, fiind înconjurați de zeii Edomului. L-am văzut, mai apoi, pe Iov, care în suferință cade în deznădejde ca și noi toți, de altfel, atunci când parcă cerul se închide și în ciuda faptului ca îl iubește pe Dumnezeu, Acesta refuză sa îi răspundă rugăciunilor lui.

Dacă la început are o credință puternică, atunci când prietenii lui vin la el, el, simțind nevoia să le demonstreze că este nevinovat, se răzvrătește față de Dumnezeu. Insă se pocăiește de starea lui atunci când realizează că a greșit. Și m-am pus pe mine în locul lui, încercând să îmi răspund la niște întrebări. Cum aș fi procedat eu, dacă aș fi fost în situația lui, ca dintr-un om de vază, să ajungă de râsul și la judecata tuturor celor care îl priveau? Aș fi acceptat eu faptul că Dumnezeu e în controlul lucrurilor și că după norii de încercare și suferință, va apărea și soarele binecuvântarii? Sau m-aș fi supus cerinței soției lui Iov, care i-a cerut acestuia să îl blesteme pe Dumnezeu și să moară? M-am întrebat dacă, în durerile crâncene pe care le avea, nu îi era mai ușor să acționeze precum îi ceruse Sitis? Și nu am putut decât să reflectez la relația pe care o avea Iov cu Dumnezeu. Iar versetul cu care începe capitolul douăzeci, cuprinde atât de bine această legătură și această credință a lui Iov:

„Dar știu că Răscumpărătorul meu este viu și că se va ridica la urma pe pământ. Chiar dacă mi s-ar nimici pielea și chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuși pe Dumnezeu. Il voi vedea și-mi va fi binevoitor; ochii mei Il vor vedea și nu ai altuia. Sufletul meu tânjește de dorul acesta înăuntrul meu.” (Iov 19: 25-27)

Am apreciat abordarea acestei cărți biblice, care nu este o carte foarte ușor de înțeles și modul în care autoarea a transformat-o într-o poveste pe înțelesul oricui. Suferința poate fi mai ușor înțeleasă prin prisma acestei cărți, deoarece cuprinde adevărurile Bibliei și le face de înțeles fiecăruia în parte. Ne face să înțelegem mai ușor faptul că suferința își are locul ei în lume, dar că Dumnezeu, din fiecare lacrimă vărsată poate scoate ceva frumos și fiecare suferință o poate transforma în binecuvântare.

Părerea mea este că fiecare trebuie să ne deschidem inimile și mintea să pricepem aceste lucruri, deoarece suferința, fie că vrem sau nu, face parte din viață, odată cu izgonirea lui Adam și a Evei din grădina Edenului. Și, deși alerg cu drag la o carte cu happy-end, de cele mai multe ori, viața e formată dintr-o succesiune de încercări și nu întotdeauna se termină cu un final fericit. Important e să avem o inimă plină de mulțumire, ca să putem trece cu brio prin aceste situații, care ne pun credința la încercare.

Recomand această carte tuturor celor care citesc cu plăcere literatură creștină, dar și celor cărora le plac cărțile istorice, deoarece cuprinde o parte din istoria de început a poporului evreu.

Ceva despre care nu am știut, dar am găsit abia la final, este nota autoarei, care, după părerea mea, era mai potrivită la începutul cărții, decât la sfârșitul ei, deoarece ne ajută să înțelegem mai bine legăturile pe care aceasta le-a facut între personajele din carte.

In speranța că v-am trezit interesul, vă doresc lectură plăcută!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: